Cultura româna în Germania

BAD KREUZNACH:

Zile culturale romano-germane

Intre 16 si 25 octombrie 1999 a avut loc in localitatea balneara Bad Kreuznach, din apropiere de Mainz, un sir de manifestari culturale romano-germane, care s-au bucurat de o deosebita atentie atat din partea publicului, cat si a presei regionale. Manifestarile, cuprinzand un concert, o expozitie de sculptura si pictura si o dupa-amiaza de lecturi literare, a fost initiata si, in mare parte organizata cu mult efort si daruire de poeta romana Silvia Butnaru - membra a Asociatiei Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, stabilita in localitatea respectiva - si patronata de consulul onorific al Romaniei din Bad Kreuznach, d-l Alex Jacob. De asemenea, un rol important in organizarea si sprijinirea financiara a "Zilelor culturale romano-germane" de la Bad Kreuznach l-au avut Uniunea Scriitorilor din Romania, reprezentata cu stralucire prin scriitorii Alexandru Ecovoiu si Gheorghe Istrate, si Asociatia Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, reprezentata de poetii Silvia Butnaru, Sorin Anca si presedintele Asociatiei, Radu Barbulescu. "Zilele culturale romano-germane tinute la Fundatia Asklepios au avut azi o premiera de mare interes. Pana la 26 octombrie sunt de vazut circa 60 de exponate de arta plastica si artizanat. Pentru a se crea imaginea unei opere artistice complete, in evenimentul cultural au fost incluse si muzica si literatura", scrie cotidianul …ffentlicher Anzeiger din 19. 10. a.c. Iar Allgemeine Zeitung din 18 octombrie, sub titlul: "Intarirea legaturii intre popoare - Premiera Zilelor culturale romano-germane" scria, dupa introducerea de rigoare: "Ministrul economiei (din landul Rheinland-Pfalz, n. n.) Hans Artur Bauckhage a afirmat, cu ocazia deschiderii zilelor culturale ca manifestarea aceasta marcheaza un moment important in sensul tolerantei fata de alte culturi. Bauckhage a afirmat ca: "Romania poate veni cu pasi mari spre Europa". Consulul onorific al Romaniei, d-l Alex Jacob, in calitate de patron al zilelor culturale, a deschis manifestarile evidentiind rolul important al acestora pentru intarirea relatiilor dintre Romania si Germania. Expozitia de arta plastica puncteaza multe date de referinta din cultura si istoria de peste 2000 de ani ale tarii carpatine. Jacob a salutat o serie de oaspeti de onoare, membri ai parlamentului landului etc. El a multumit cu deosebire poetei Silvia Butnaru, organizatoarea zilelor culturale. Potrivit d-lui Jacob: "Operele expuse vorbesc de la sine. Toti artistii au ramas credinciosi modului de a fi romanesc."" Buna calitate a plasticii expuse de pictorii Petre Georgescu Nicolae si Cristian Butnaru, ambii stabiliti in Germania si de sculptorii Franz si Attila Polgar, tata si fiu, locuind actualmente la MÜnchen, a fost apreciata pozitiv si in articolul din …ffentlicher Anzeiger. Ziarele germane au subliniat deosebitul succes de care s-a bucurat concertul sustinut de pianista Elinor Pongracz si tenorul Giorgio Martin, ambii originari din Romania, ultimul activând la Teatrul de Opera din Wiesbaden. Succesul si pe plan literar al manifestarii a fost subliniat de articolul publicat pe 20 octombrie de Allgemeine Zeitung, care, sub titlul "Peisaj, dragoste, suferinta - cinci autori citesc in cadrul Zilelor culturale romano-germane", afirma: "La sfarsitul saptamanii, Fundatia Asklepios, locul unde au avut loc manifestarile, s-a transformat intr-o oaza a cartii. S-a citit literatura traditionala si innoitoare din Romania. Pentru aceasta au venit la Bad Kreuznach cinci bine cunoscuti autori de la Bucuresti. Tematica a cuprins, in versuri si proza, dragostea, peisajul si sentimentele. Lirica Silviei Butnaru a subliniat muzicalitatea limbii romane. Poemele ei traiesc din emotie. Alexandru Ecovoiu a impresionat prin prozele sale scurte si citatele din romanele sale. Cunoscutul autor a primit, pentru romanul sau "Saludos", aparut partial si in germana, marele premiu al Uniunii Scriitorilor din Romania. Gheorghe Istrate vine din zona jurnalismului si a recitat din lirica sa bogata in metafore. In curand ii va aparea in Germania un volum bilingv. Sorin Anca, membru al Asociatiei scriitorilor romani si germani cu sediul la MÜnchen a citit intr-o germana impecabila poeme cu titluri ca "Liniste" si "Toamna inima imi este mai crancena". Radu Barbulescu, autor, editor si presedinte al Asociatiei scriitorilor romani si germani din MÜnchen a citit proza scurta "Zana buna din turnul primariei". Poemele si proza s-au potrivit minunat cu obiectele de arta plastica expuse in foaierul Fundatiei. Miercuri, 28 octombrie, a avut loc sub egida Asociatiei Scriitorilor Romani si Germani (ASRG MÜ./Bay.) o seara literara cu participarea editorului Nicolae Florescu (Editura "Jurnalul literar") si a scriitorilor Gheorghe Istrate si Alexandru Ecovoiu. Prima parte a serii a constat din prezentarea, de catre d-l Nicolae Florescu a volumului "Oliviu Beldeanu. Memorial anticomunist din inchisoare" (Ed. Jurnalul literar, Bucuresti 1999, prefatat de Titu Popescu). Volumul reda cele ramase scrise de catre cel care a condus ocuparea de catre o grupa de romani anticomunisti a ambasadei RPR de la Berna, in 1955. Unicitatea acestei actiuni - prima ocupare de ambasada in scopul protestului politic din lume -, mobilurile ei, strict patriotice, cat si soarta ulterioara a liderului micului grup de rezistenti, Oliviu Beldeanu, capturat pe aeroportul Berlinului, transportat in tara si asasinat in urma unui simulacru de proces, au captat intreaga asistenta. Un "atu" nu lipsit de importanta a fost prezenta in sala pusa la dispozitie de Misiunes Romana Unita din MÜnchen a unuia dintre supravietuitorii grupului, d-l Ion Chirila, care a putut furniza elemente suplimentare privind actiunea respectiva, persoana lui Oliviu Beldeanu si destinul ulterior al celorlalti participanti la actiunea respectiva. Un alt motiv de, sa-i spunem "mandrie locala", l-a constituit faptul ca planificarea si pregatirea actiunii s-au petrecut in Capitala Bavariei. In continuare, Alexandru Ecovoiu, autor al romanelor "Saludos" si "Statiunea", unele din cele mai interesante romane romanesti post-decembriste, a facut o succinta, dar elocventa si plastica prezentare a modului de supravietuire a literatului roman in conditiile actuale precum si a mobilurilor sale ca romancier. Seara s-a incheiat in registru poetic, Gheorghe Istrate recitand, cu profunda emotivitate, spre placerea publicului, cateva poeme din volumul "Limpezis - locul fiintei", aparut in 1996 la Bucuresti. Prezenta celor doi invitati ai ASRG cu ocazia Zilelor culturale romano-germane de la Bad Kreuznach (printre altele, premiati ai revistei Observator-MÜnchen pe anii 1997/98 pentru calitatea literara a operei lor) a fost primita cu mult interes si simpatie de catre membrii prezenti ai Asociatiei, vizita celor doi scriitori in Germania constituind totodata un act de (mica) reciprocitate fata de Intrunirea de la Neptun a Scriitorilor din intreaga lume, organizata de Uniunea Scriitorilor, intrunire la care ASRG a avut o reprezentare numeroasa si de buna calitate. *** Tot la München, a avut loc vineri, 26 noiembrie sedinta de lucru ordinara a cenaclului "Apozitia". Deschiderea serii a fost dedicata evocarii memoriei unor vechi, recent decedati membri ai cenaclului mÜnchenez: Alexandru Cioranescu, Wilhelm Cucu, cunoscut sub numele sau artistic "Willi Donea" si Alexandru Capsuneanu. Evocarea cunoscutului lingvist si filolog Alexandru Cioranescu, decedat la Santa Cruz de Tenerifa, a fost facuta de d-l Ion Dumitru, presedintele cenaclului si de d-na Galateea Cioranescu, cumnata a regretatului om de litere, care a prezentat celor prezenti selectiuni din presa canareza privind disparitia acestuia. D-na Mariana Sora a amintit cum l-a cunoscut pe Alexandru Cioranescu. Despre Wilhelm Cucu a vorbit d-l Theodor Christen, iar despre Alexandru Capsuneanu d-l Pavel Chihaia. Ulterior a fost prezentat romanul istoric al d-nei Virginia Serbanescu despre "Lunga veghe de la Cozia", reeditare aparuta anul acesta la Cluj. Dupa pauza, d-na Maria Schuler a prezentat diapozitive despre cultura maia, facute in cursul unei calatorii in America Nord si Centrala, in cateva din cele patruzeci de state pe care pasionata calatoare le-a vizitat pana acum. R. B.